Sergiu Caraman: "O echipă de fotbal e ca o femeie frumoasă. Daca nu îi aminteşti de asta zilnic, uită cît e de frumoasă"

Pe 27 februarie   echipa "Sfîntul Gheorghe" îşi va relua pacursul în Divizia „Naţională". Cu această ocazie puteţi să ne spuneţi cum au decurs pregătirile de iarnă?

 Pe parcursul pregătirilor foarte mulţi dintre jucătorii noştri au plecat în probe la echipe din ţară şi din străinătate. Totuşi, în mare parte lucrul planificat în perioada de pregătiri a fost efectuat. În tot acest răstimp am susţinut 12 meciuri de pregătire, dintre care 9 încheiate cu victorii, 2-cu înfrîngeri şi 2 - la egal. Printre adversari s-au numărat FC Sheriff, FC Tiraspol, FC CSCA-Rapid, FC Nistru, FC Costuleni şi alte 7 echipe participante la Cupa de iarnă „Sergiu Rădăuţan". 

Ce schimbări noi aveţi în lotul echipei?

Pot evidenţia că în perioada de iarnă ne-am despărţit definitiv de o serie de jucători de bază care s-au transferat la  alte cluburi. Printre aceştia se numără Jerebkin Vitalii, Gostev Vadim (s-au întors în Ukraina); Cricimari Vadim  (Mugani, Azerbaidjan ), Molla Oleg  (FC Dacia). Eremia Gheorghe şi  Carabulea Alexandru sînt în probe în Polonia.  În rezultat, lotul a fost complectat cu 10 tineri de la echipa a doua (antrenor Victor Botezatu) şi chiar de la juniori U-18 (antrenor Veaceslav Bugneac). Astfel, am devenit mai tineri decît în anul trecut, iar procentajul jucătorilor din propria pepinieră a crescut pînă la 80%  faţă de 50%  în 2009. Jucătorii tineri care au venit, pot să confirm,  sunt de mare perspectivă. Pentru acest lucru le sunt recunoscător tuturor antrenorilor Şcolii „SGS", care lucrează zi de zi pentru identificarea şi creşterea corectă a noilor talente.    

Apropo de participarea la Cupa de iarnă „Rădăuţan". De ce aţi fost excluşi în ¼ finală chiar dacă aţi repurtat o victorie contra adversarei din Costuleni ?

Pentru noi participarea la Cupa de iarnă „Rădăuţan" a fost parte integrantă a celor 4 etape de pregătire în perioada de iarnă. Astfel, de la bun început scopul urmărit în această competiţie a fost doar acumularea unui număr anumit de meciuri în care să putem controla toţi jucătorii pe care îi vom avea în probe pe durata pregătirilor. Aceste lucruri au fost aduse la cunoştinţa organizatorilor turneului la ziua legitimării echipei şi anume d-lui Veaceslav Cebotari. N-am ascuns nicioadă faptul că avem mereu noi jucători la verificare. De altfel, aşa au procedat mereu echipele din DN la acest turneu şi în asta vedeau menirea lui. Ba mai mult ca atît, an de an chiar în finala „Cupei" au fost probaţi jucători noi, şi nimeni nu a fost discalificat.

Formal nu avem nici o pretenţie la organizator, pentru că  potrivit regulamentului acestei competiţii noi am avut dreptul să legitimăm jucători doar pînă la a treia etapă. În rest, sînt şotiile organizatorului. Îi sugerez pentru alt an să facă regulamente mai legere, mai democratice şi astfel participarea va fi mai largă şi efectul financiar al turneului mai bun.  

Cum se adaptează noii jucători veniţi din afara şcolii „SGS" la rigorile clubului şi ce aşteptaţi de la anul 2010 ?

Filosofia clubului nostru diferă  de modul cum sunt privite lucrurile în dezvoltarea copiilor şi fotbaliştilor în întreaga ţară. De elaborarea acestor concepţii se ocupă tot staful tehnic al clubului. Ba mai mult, pot să spun că lucrul de cercetare se duce de la fondarea clubului ( 2003) şi orice decizie în acest sens se aprobă doar după ce se verifică minuţios în procesul de dezvoltare a fotbaliştilor în cadrul şcolii „SGS". La moment clubul are elaborate două ghiduri (cărţulii) proprii unde se explică pas cu pas filosofia clubului nostru. Aceste 2 cărţi se întitulează „Cei 7 paşi despre cum să devii fotbalist în cadrul SGS." şi „Realizează-ţi visul!" şi sunt destinate atît pentru fotbalişti cît şi pentru antrenorii „SGS".

Dacă vă întreb care-i cea mai bună echipă din lume îmi ve-ţi raspunde: Brazilia. Şi joacă nu numai un joc de calitate, dar şi un fotbal frumos. Ce club a cîştigat anul trecut totul în lume? Barcelona. Joacă şi ea un fotbal frumos, fiecare joc e un spectacol. Nu am nimic împotriva pragmatismului, pentru că e pragmatic să dai o pasă bună, nu una proastă.  Filosofia „SGS" cere, însă, un răspuns limpede la întrebarea, dacă am mingea, ce fac cu ea? Poate să-mi argumenteze cineva că o soluţie proastă cum ar fi s-o degajez este pragmatică doar pentru că, accidental, cîteodată funcţionează? La stilul de viaţă şi de joc „SGS" te poţi adapta uşor , consider eu,  dacă doreşti cu adevărat o schimbare în bine şi în calitaea jocului şi în gîndire.

Cred că idealul în viaţă este ca orice lucru pe care îl faci să-l faci atît de bine încît să-l transformi în artă. Cînd citeşti cărţi extraordinare, scriitorul iţi atinge sufletul într-un mod surprinzător, la care tu însuţi nu te-ai fi gîndit vreodată. Te face să descoperi ceva cutremurător în viaţa ta. Dacă trăieşti fără să ai un vis, fără să vrei să-l realizezi, ce sens are să trăieşti? Ceea ce face viaţa de zi cu zi interesantă e că încercăm să o transformăm în ceva cît mai apropiat de artă. Şi cu fotbalul e la fel. Prin urmare aştept ca în 2010 fotbaliştii noştri să joace cu inima folosind mintea.

Dar ce planuri concrete are echipa pentru retur?

Avem jucători tineri şi de  perspectivă. Trebuie să-i creştem şi să demonstrăm un joc frumos. Un mare antrenor-filosof spunea: "O echipă de fotbal e ca o femeie frumoasă. Daca nu îi aminteşti de asta  zilnic, uită cît e de frumoasă"